Cea mai buna varianta a mea
De ceva timp ma chinuie un sentiment de disperare. Acel sentiment cand nu sti ce vrei sa faci cu viata ta, pe ce drum sa o apuci, incoteo sa te indrepti, cand te simti slabit fizic si spiritual. Si incerci orice metode de a iesi din impasul asta, care e mai puternic decat vointa ta si ai impresia ca te va dobori. Am momente cand as putea muta muntii din loc, si momente in care nu stiu cine sunt si ce scop am pe lumea asta. Decad, dar ma ridic repede. Construiesc odata cu fiecare cadere, o varianta mai buna a mea, mai performanta, mai stabila pe viata ei. Consider fiecare esec ca un pas inainte spre o reusita. Esecul doare, dar sentimentul victoriei amortizeaza orice durere parcursa dealungul timpului.
Cu putin timp in urma, cu ajutorul unei bune prietene, mi-am dat seama ca toata evolutia activitatilor din viata mea prezenta se leaga de copilarie. Nu am avut o copilarie tocmai fericita, insa acum muncesc din greu sa razbat si sa fiu capabila sa construiesc un om de succes. Atitudinea mea de acum se leaga de o copilarie tumultoasa si plina de reprosuri. Sentimentul de disperare e prezent in viata mea din cauza neajunsurilor. O sedinta de psihoteraipe te poate tine pe fagas normal o luna, doua, trei, insa dupa aceea trebuie sa te alimentezi , sa o iei de la capat, si e drum lung.
In fiecare zi lucrez cu mine , pentru mine, sa las trecutul in urma si sa-mi contruiesc un viitor promitator. Ca fiinte umane impartim timpul intre trecut si viitor, dar niciodata nu traim prezentul si el e tot ce conteaza. El e bucuria vietii, restul fac parte din timp. Ceea ce am inceput eu sa fac este un fel de fitness emotional, pentru ca problema mea si a multor oameni este cauzata din pricina disfunctionalitatii creierului emotional.
Imi place sa impart oamenii in doua categorii: oameni care construiesc si oameni care distrug. Pana acum am fost al doilea tip de persoana. Nu distrugeam ce era in jurul meu, ci pe mine. Nu ma bucuram de nimic: de profesie, de viata...Credinta imi da putere sa lucrez la mine si sa fiu primul tip de persoana.
"Omul se bucura cu adevarat de succes, numai dupa ce a fost la un pas de esec" spune William Feather. Dar mai mult imi place afirmatia lui Robert Strauss " Lupta pentru succes e ca o infruntare cu o gorila. Nu te opresti cand obosesti tu, ci cand oboseste gorila".
Oriunde te vei duce in lumea asta vei cara cu tine probleme. Orice relatie ai incepe te pui pe tine in ea si va arata la fel ca ultima. Oricate schimbari ai face in viata ta , tot de tine vei da, pentru ca in tot si in toate este vorba de tine. Cu cine iti traiesti viata de la inceput pana la sfarsit? ...
Nu vom fi niciodata perfecti , vom fi mai mult, imperfect e perfect.
Succese si iubire,
Cu drag,
Marta